Salarii fabuloase la Transelectrica: lux pe banii statului
Într-un context în care statul român declară nevoia stringentă de reducere a cheltuielilor, Transelectrica pare să funcționeze după reguli proprii. Membrii Consiliului de Supraveghere și Directoratul companiei beneficiază de remunerații care sfidează orice măsură de austeritate. Cu doar 27 de ședințe anuale, indemnizațiile acestora ajung la sume exorbitante, comparabile cu salariile din țările cu cel mai ridicat nivel de trai.
Decizii de milioane, recompense de lux
Consiliul de Supraveghere al Transelectrica a propus majorarea indemnizațiilor până la 42.350 de lei brut pe lună, echivalentul a 5.000 de euro net. Justificarea? Cele 40 de decizii luate în cadrul celor 27 de ședințe din anul precedent, care au vizat investiții de peste 500 de milioane de lei. În plus, membrii comitetelor interne au participat la alte zeci de întâlniri, toate recompensate generos.
Beneficii suplimentare pentru Directorat
Crăciunul a venit cu daruri speciale pentru membrii Directoratului Transelectrica. Pe lângă salariile consistente, aceștia primesc 1.250 de euro lunar pentru chirie, dacă locuiesc la peste 60 de kilometri de București. Cei care aleg să facă naveta sunt recompensați cu 3.500 de lei net lunar pentru transport. Aceste beneficii sunt stabilite conform legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
O conducere bine susținută
Actualul Directorat al Transelectrica, numit în octombrie 2024, include nume precum Florin-Cristian Tătaru, Victor Moraru și Ștefăniță Munteanu. Mandatele lor se întind până în februarie 2028. Conducerea este susținută de premierul Marcel Ciolacu, iar acționariatul majoritar al companiei aparține statului român, prin Secretariatul General al Guvernului.
Discrepanțe flagrante în cheltuielile publice
În timp ce Transelectrica își răsplătește conducerea cu salarii și beneficii de top, alte sectoare publice se confruntă cu lipsuri acute. Situația ridică întrebări serioase despre prioritățile financiare ale statului și despre modul în care sunt gestionate resursele publice. Într-o perioadă în care austeritatea este cuvântul de ordine, astfel de practici par să sfideze orice logică economică.
