Criza energetică de Paște: Cum a fost evitată o catastrofă
Într-un context marcat de temeri privind un posibil blackout național, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că România a trecut cu succes peste cea mai dificilă perioadă pentru sistemul energetic național. Prima și a doua zi de Paște au fost gestionate impecabil, fără incidente majore, datorită unui efort colectiv remarcabil al profesioniștilor din domeniu.
Presiuni maxime în București, Craiova și Slatina
Zonele cele mai afectate de supratensiuni au fost București, Craiova și Slatina. Dispeceratele teritoriale și operatorii de distribuție au reușit să mențină echilibrul în rețele, evitând orice incident. Burduja a subliniat că pregătirile pentru această perioadă au început cu trei săptămâni înainte, incluzând scenarii complexe și măsuri preventive.
Strategii și măsuri pentru echilibrarea sistemului
Printre măsurile implementate s-au numărat teste de capabilitate pentru centralele fotovoltaice și instalațiile de stocare, reducerea controlată a producției în termocentrale și oprirea hidrocentralelor. În noaptea de Înviere, producția hidrocentralelor a fost redusă semnificativ, iar energia necesară a fost asigurată în principal de cele două reactoare de la Cernavodă.
Rolul stocării energiei și investițiile viitoare
Un element esențial în gestionarea crizei a fost utilizarea instalațiilor de stocare a energiei, care au absorbit un nivel record de 133 MW. Burduja a evidențiat importanța investițiilor în acest sector, menționând creșterea capacității de stocare de la 15 MW la începutul anului 2024, la 235 MW în prezent. Strategia de prioritizare a stocării începe să dea rezultate, iar proiectele în desfășurare vor accelera acest progres.
Un sistem energetic rezilient și bine coordonat
Ministrul Energiei a declarat că, datorită planificării riguroase și mobilizării profesioniștilor, sistemul energetic național a rămas în echilibru pe toată durata sărbătorilor. Nu au existat probleme de adecvanță sau riscuri de cădere a rețelei. Burduja a mulțumit tuturor celor implicați, subliniind că succesul se datorează unei echipe dedicate și bine pregătite.
Perspective pentru 2028: Mai multă energie, mai multă reziliență
Privind spre viitor, Burduja a exprimat încrederea că, până în 2028, România va beneficia de un sistem energetic mult mai robust și competitiv. Proiectele finanțate prin PNRR și Fondul pentru Modernizare vor aduce noi capacități de producție, extinderea rețelelor și creșterea capacităților de stocare. Aceste investiții vor asigura un mix energetic echilibrat și flexibil, capabil să răspundă cerințelor viitoare.
