Criza gazelor: depozite goale și întrebări fără răspuns
România se confruntă cu o situație alarmantă: depozitele de gaze naturale sunt aproape goale, iar explicațiile lipsesc. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a decis să sesizeze Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru a investiga cauzele acestei crize. În urma unui raport al Corpului de Control, s-au descoperit nereguli grave în gestionarea rezervelor strategice.
Depogaz, sub lupa autorităților
Verificările efectuate la Depogaz Ploiești SRL au scos la iveală abateri semnificative de la procedurile contractuale. În perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, patru mari beneficiari au extras peste 75% din cantitatea totală de gaze naturale, depășind cu mult limitele convenite. În luna noiembrie, extracțiile au fost cu 58,15% mai mari decât cele stabilite contractual.
Beneficiarii și extracțiile excesive
Raportul arată că 31 dintre clienții Depogaz au solicitat extracții care au depășit programele stabilite, încălcând marja contractuală de +/- 15%. Dintre aceștia, cinci mari beneficiari au extras cantități uriașe, depășind limitele cu procente între 55,65% și 108,86%. Aceste extracții suplimentare au reprezentat aproape 89% din totalul gazelor extrase în plus în luna noiembrie.
Concluziile Corpului de Control
Analiza contractelor de înmagazinare a evidențiat că prevederile convenite nu au fost respectate. Beneficiarii aveau obligația de a solicita modificări ale programelor de extracție cu cel puțin două zile înainte de începerea lunii, însă Depogaz nu a formulat opoziții scrise la aceste solicitări. Această pasivitate a contribuit la golirea depozitelor.
Impactul asupra securității energetice
Criza gazelor ridică semne de întrebare cu privire la securitatea energetică a României. Ministrul Burduja a subliniat că prioritatea sa este asigurarea funcționării corecte a sistemului energetic național. Totuși, lipsa unor măsuri preventive și gestionarea defectuoasă a rezervelor strategice pun în pericol stabilitatea energetică a țării.
Investigațiile continuă
Sesizarea DNA reprezintă un pas important în clarificarea situației. Autoritățile trebuie să stabilească responsabilitățile și să ia măsuri pentru a preveni repetarea unor astfel de crize. Într-un context global marcat de incertitudini energetice, România nu își poate permite astfel de vulnerabilități.
