Generalul „Rolex” și scandalul corupției: o demitere întârziată
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat decretul de trecere în rezervă a generalului-locotenent Cătălin Ștefăniță Zisu, la aproape o săptămână după ce acesta a fost implicat într-un dosar de corupție. Decizia vine în contextul unor acuzații grave de abuz în serviciu, cu un prejudiciu estimat la 12 milioane de lei.
Un dosar care zguduie Ministerul Apărării
Generalul Zisu, fost șef al Comandamentului Logistic Întrunit, este acuzat de Direcția Națională Anticorupție de abuz în serviciu în formă continuată. Ancheta vizează plata unor lucrări neefectuate pentru extinderea cimitirului Ghencea Militar. Alături de el, colonelul în rezervă Lucian Amorăriței și omul de afaceri Ionel Olteanu au fost plasați sub control judiciar, fiind obligați să achite cauțiuni de până la un milion de lei fiecare.
Ceasuri de lux și acuzații de îmbogățire nejustificată
În timpul perchezițiilor, anchetatorii au descoperit în locuința generalului Zisu o colecție impresionantă de ceasuri de lux, inclusiv un model Richard Mille Skull Tourbillon RM 052, evaluat la peste 500.000 de euro. Deși generalul susține că acestea sunt replici, valoarea bunurilor ridică semne de întrebare asupra surselor sale de venit.
Ministerul Apărării reacționează
Ministerul Apărării Naționale a înaintat propunerea de trecere în rezervă a generalului Zisu imediat după anunțul DNA. Într-un comunicat oficial, instituția a subliniat că ia act de măsurile judiciare dispuse împotriva acestuia și că susține demersurile legale pentru clarificarea situației.
Un prejudiciu uriaș și întrebări fără răspuns
Prejudiciul estimat în acest dosar, de aproape 12 milioane de lei, ridică semne de întrebare cu privire la mecanismele de control din cadrul Ministerului Apărării. Cum a fost posibilă aprobarea unor lucrări inexistente și cine mai este implicat în acest lanț al corupției?
O decizie tardivă, dar necesară
Demiterea generalului Zisu vine ca o măsură inevitabilă, dar întârziată, în fața unor acuzații care afectează grav imaginea instituțiilor statului. Rămâne de văzut dacă această decizie va fi urmată de alte acțiuni concrete pentru a preveni astfel de situații în viitor.
