Curtea Constituțională dezbate sesizarea privind Ordonanța SAFE și riscul pentru fondurile europene de apărare
Curtea Constituțională a României urmează să decidă miercuri dacă Ordonanța de urgență nr. 38 din 2026, adoptată de Guvernul condus de Bolojan după demiterea Executivului prin moțiune de cenzură, respectă Constituția. Actul normativ stă la baza unor contracte de apărare și infrastructură finanțate prin programul european SAFE, iar România are la dispoziție 16,7 miliarde de euro, cu contracte semnate până acum în valoare de peste 9 miliarde. O eventuală declarare a neconstituționalității ar putea periclita numeroase dintre aceste proiecte.
Sesizarea depusă de Sorin Grindeanu la Curtea Constituțională susține că Guvernul Bolojan a depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Potrivit documentului, proiectul ordonanței de urgență, adoptat pe 4 mai, a fost modificat în ziua moțiunii, pe 5 mai, iar forma finală a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după demiterea Executivului.
În sesizare se arată că există un conflict juridic de natură constituțională generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, de un Guvern care, conform art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea oricărei competențe de legiferare delegată.
Documentul mai precizează că reglementarea prin ordonanță a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și la Senat, a transformat Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării.
Sesizarea invocă și expunerea de motive a legii de aprobare, care recunoaște explicit că „Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”. În concluzie, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție.
Liderul PSD a argumentat că Executivul interimar nu avea dreptul să exercite atribuții de legiferare, ci doar să asigure administrarea problemelor curente. La rândul său, Guvernul a susținut că ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședința din 8 mai pentru a se lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, potrivit legii.
România are o alocare de 16,7 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare SAFE, iar contractele deja semnate, în valoare de peste 9 miliarde de euro, ar putea fi puse în pericol de decizia Curții Constituționale de miercuri.
