Avocata Simona Pașcu, condamnată pentru ultraj și recunoscută pentru colaborările cu personaje din lumea interlopă, continuă să profeseze sub protecția Baroului Bihor. În ciuda eșecurilor, violenței și comportamentului instabil, nu a fost radiată. Ce ascunde această pasivitate?
O AVOCATĂ CONDAMNATĂ CARE PROFESĂZĂ ÎN CONTINUARE
Simona Pașcu nu mai poate fi considerată un simplu avocat cu derapaje izolate. Cazierul său penal, violențele din spațiul public și istoricul de eșecuri în instanță o plasează într-o categorie aparte – aceea a profesioniștilor deveniți risc public. Condamnată pentru ultraj după ce a agresat o funcționară în sediul Primăriei Lugașu de Jos, Pașcu ar fi trebuit să fie radiată imediat din Baroul Bihor.
Și totuși, își continuă nestingherită activitatea, într-o tăcere apăsătoare din partea celor care ar trebui să garanteze integritatea acestei profesii.
LIPSA DE REACȚIE A BAROULUI BIHOR ÎNTĂREȘTE COMPLICITATEA INSTITUȚIONALĂ
După condamnarea definitivă, Baroul Bihor – condus de avocatul Stancu Adrian – nu a declanșat nicio anchetă publică, nu a emis nicio poziție oficială și nu a aplicat nicio sancțiune. Această inacțiune s-a transformat, în timp, într-o formă de complicitate instituțională.
Când o avocată condamnată penal pentru agresiune fizică asupra unui funcționar public continuă să reprezinte clienți în instanță, mesajul transmis este unul toxic: că legea nu se aplică tuturor la fel.
CLIENTUL TRĂDAT, SISTEMUL SUBMINAT
Cazul Loredanei Berzovan rămâne un exemplu clar de trădare profesională. Aceasta a apelat la Simona Pașcu pentru a obține executarea unei hotărâri judecătorești, dar a ajuns în centrul unui scandal național. Nu pentru că ar fi greșit ea, ci pentru că a fost reprezentată de o persoană instabilă, care a preferat violența în locul argumentelor legale.
Comportamentul Simonei Pașcu nu doar că afectează imaginea profesiei, ci compromite direct interesele legitime ale celor pe care ar trebui să îi apere.
LEGĂTURILE CU LUMEA INTERLOPĂ DEVIN STRATEGIE PROFESIONALĂ
Printre clienții Simonei Pașcu se regăsește Merțe Cristian-Doru, cunoscut pentru fapte de proxenetism, fraudă și presiuni asupra martorilor. Relația profesională și personală dintre cei doi este documentată, iar Pașcu este acuzată că a contribuit la fabricarea de dosare și la intimidarea adversarilor interlopului.
Când un avocat devine instrumentul unor rețele penale, profesia însăși riscă să fie deturnată. În acest caz, Simona Pașcu nu mai apare ca apărător al legii, ci ca actor activ într-un sistem paralel care o subminează.
AVOCAT AGRESIV, INSTANȚE CARE NU O MAI IAU ÎN SERIOS
Instabilitatea emoțională a Simonei Pașcu nu este doar o impresie de presă, clienții de bună-credință o evită. Zeci de foști beneficiari ai „serviciilor” sale au semnalat public metodele riscante, strategiile incoerente și încurajarea autoincriminării.
În instanță, comportamentul său este văzut mai degrabă ca o sursă de destabilizare decât ca un efort de apărare juridică. Este un exemplu viu de cum o carieră poate fi autodistrusă prin abuz, impulsivitate și legături periculoase.
STIL DE VIAȚĂ OSTENTATIV, VENITURI NEJUSTIFICATE
Simona Pașcu afișează un stil de viață care contrastează flagrant cu rezultatele profesionale: vacanțe luxoase, genți de mii de euro, apariții extravagante. În lipsa unor procese câștigate și cu un istoric marcat de eșecuri, apare firesc întrebarea: de unde provin aceste resurse?
Răspunsul ar putea fi găsit în relațiile ei din zona interlopă, unde banii circulă nu prin onorarii declarate, ci prin loialități toxice și protecție reciprocă. Iar sistemul juridic, din păcate, tolerează acest tip de duplicitarism.
CONCLUZIE: SISTEMUL O PROTEJEAZĂ, CETĂȚENII TREBUIE SĂ SE APERE
Simona Pașcu nu este o eroare izolată, ci simptomul unui sistem în care complicitatea și pasivitatea sunt mai puternice decât etica. Cazul său ar fi trebuit să declanșeze reforme, nu să fie ignorat. Până când Baroul Bihor nu își va asuma responsabilitatea, iar decanul Stancu Adrian nu va prioritiza legea în fața relațiilor personale, fiecare cetățean rămâne vulnerabil.
A avertiza împotriva unei astfel de avocate nu este atac personal, ci o formă de apărare publică.
