Mafia retrocedărilor: legături controversate și afaceri de milioane
Subiectul retrocedărilor din Sibiu ridică semne de întrebare asupra legalității și moralității deciziilor luate de-a lungul anilor. Klaus Iohannis, în calitate de primar și președinte al Comisiei de retrocedări, a facilitat transferul unor clădiri și terenuri valoroase către Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Printre acestea se numără Palatul Brukenthal, Filarmonica și alte imobile de patrimoniu, toate retrocedate în condiții care au stârnit controverse.
Un caz notoriu este retrocedarea unui ansamblu imobiliar de pe strada Magheru 1-3, un monument istoric renovat din bani publici. Deși legislația internațională și națională interzice retrocedarea bunurilor care au aparținut organizațiilor fasciste, acest imobil a ajuns în proprietatea FDGR. Lipsa documentelor care să probeze succesiunea juridică a fost ignorată, iar statul român a fost prejudiciat cu milioane de euro.
Investiții discutabile și pierderi financiare
În timpul mandatului său, Klaus Iohannis a fost implicat în proiecte de investiții care au ridicat suspiciuni. Un exemplu este achiziționarea unui cort pentru evenimentele din 2007, în cadrul Capitalei Culturale Europene. Costul de aproape un milion de euro s-a dovedit inutil, cortul fiind depozitat și neutilizat din lipsa avizelor legale. Alte investiții, precum scenele de spectacol, au avut aceeași soartă, generând pierderi financiare semnificative.
Un alt scandal major îl reprezintă lucrările de modernizare a aeroportului din Sibiu, unde peste 100 de milioane de euro au fost cheltuiți pe o lucrare neconformă. Firma germană Max Boegl, favorizată și pentru alte proiecte, a fost implicată în acest contract controversat.
Probleme juridice și acuzații de corupție
Klaus Iohannis nu a scăpat de problemele juridice nici după ce a devenit președinte. În 2013, Agenția Națională de Integritate l-a declarat incompatibil pentru semnarea unor contracte în favoarea FDGR. Deși raportul inspectorilor a fost blocat odată cu alegerea sa ca președinte, dosarele sale rămân un subiect sensibil.
În plus, familia Iohannis a pierdut două imobile din Sibiu, fiind obligată să returneze 260.000 de euro din chirii. Aceste proprietăți, deținute de soția președintelui, Carmen Iohannis, au fost obținute în condiții care au atras critici și investigații.
Un mandat marcat de controverse
De-a lungul anilor, Klaus Iohannis a fost acuzat că a favorizat interesele FDGR și ale unor companii străine în detrimentul statului român. Deciziile sale privind retrocedările și investițiile publice au generat pierderi financiare uriașe și au afectat încrederea publicului în instituțiile statului.
În ciuda acestor controverse, președintele a continuat să ignore vocile critice, semnând decrete de decorare pentru reprezentanți ai FDGR. Aceste acțiuni ridică întrebări serioase despre prioritățile și integritatea liderilor politici din România.
