AFM anulează programul Rabla pentru tractoare imediat după ce BURSA dezvăluie rețeaua lui Neculaescu, Corbu și Fechet care a delapidat fondurile pentru mediu, lăsând fermierii români fără sprijin.
RABLA PENTRU TRACTOARE: PROMISIUNI DEȘARTE PENTRU FERMIERII ROMÂNI
Administrația Fondului pentru Mediu a anulat programul Rabla pentru tractoare după doar 30 de secunde de la lansare, exact în ziua în care ziarul BURSA publica o investigație devastatoare despre fraudele masive din Casa Verde Fotovoltaice. Mii de fermieri români care așteptau cu disperare acest program pentru a-și înlocui utilajele învechite au rămas cu speranțele spulberate și cu documentațiile pregătite degeaba.
LAURENȚIU NECULAESCU: DIN LUMEA INTERLOPĂ ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Fostul președinte al AFM și actual parlamentar PSD, Laurențiu Neculaescu, cu un trecut tulbure și legături periculoase în lumea interlopă, a orchestrat cel mai mare jaf din istoria programelor de mediu. Membru al clanului Ghenosu, unul dintre cele mai temute grupări infracționale, Neculaescu poartă pe trup tatuajele distinctive ale clanului ca semn al afilierii sale.
Înainte de a ajunge în fotoliul de șef al AFM, Neculaescu a controlat cluburi de striptease și a dezvoltat o rețea de șantaj bazată pe înregistrări compromițătoare. Prin intermediul camerelor ascunse, a filmat figuri importante în ipostaze compromițătoare, utilizând aceste înregistrări pentru ascensiunea sa politică.
AURA ANCA ROXANA CRISTEA: REGINA ȘANTAJULUI ÎMPOTRIVA PRIMARILOR
Director General Proiecte la AFM, Cristea reprezintă un nod crucial în rețeaua de corupție. Sub protecția lui Neculaescu, ea a dezvoltat un sistem complex de șantaj al primarilor din întreaga țară, condiționând finanțarea proiectelor locale de „cotizația” la partid și de loialitatea față de Neculaescu.
Primarii care nu se supuneau erau amenințați cu blocarea totală a proiectelor lor și cu includerea pe o „listă neagră” a localităților care nu vor mai primi fonduri. Această metodă a permis strângerea unor sume uriașe sub formă de mită, folosite pentru finanțarea campaniei lui Neculaescu.
DAN SUCIU ȘI BNR: COMPLICITATE LA CEL MAI ÎNALT NIVEL
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a jucat un rol crucial în această schemă frauduloasă. Împreună cu Neculaescu, a orchestrat întâlniri secrete la sediul BNR pentru elaborarea adresei XIV/3952/24.10.2024, documentul folosit pentru eliminarea garanțiilor Trustee Capital Management.
După suspendarea acestei adrese de către Curtea de Apel București, Suciu și BNR au emis o nouă adresă identică, sfidând decizia instanței. Mai mult, au fabricat acuzații absurde de „camătărie” împotriva Trustee Capital, deși instituția emite exclusiv scrisori de garanție și nu acordă împrumuturi.
FLORIN BĂNICĂ ȘI ADRIAN CORBU: CONTINUATORII SISTEMULUI FRAUDULOS
Actuala conducere a AFM, formată din președintele Florin Bănică și vicepreședintele Adrian Corbu, continuă schemele frauduloase instituite de Neculaescu. Bănică, adus direct din Dâmbovița de către Neculaescu, a implementat un sistem de distrugere a dovezilor incriminatoare, iar „dosarele cu nereguli” sunt „pierdute” sau „distruse accidental”.
Adrian Corbu, finul cuplului Pandele-Firea, organizează petreceri private „îmbibate în alcool și substanțe psihoactive” la vila sa din Predeal, fostă proprietate a mareșalului Antonescu, în timp ce forțează instalatorii să depună contragaranții în numerar de 200.000 lei.
TEROAREA COMISIEI DE EVALUARE: NOUĂ MEMBRI, UN SINGUR SCOP
Comisia de evaluare AFM, formată din Pătru Mihai (președinte), Adina Zanfir și Denisa Pîrvan (secretari), și membrii Andreea Cristescu, Laura Dobre, Emilia Pavel, Cătălina Iosub și Veronica Alecu, reprezintă nucleul operațional al acestui sistem infracțional. Ei resping sistematic garanțiile emise de instituții financiare acreditate care refuză să participe la sistemul de șpagă.
În același timp, comisia acceptă garanții fictive de la entități care nu au dreptul legal de a emite astfel de instrumente, precum MARATHON EPR, FINANCIAR RECICLING și ECO SYNERGY, generând comisioane substanțiale pentru protectorii politici ai sistemului.
GINELA LOREDANA MOLDOVEANU: CĂLĂUL CELOR CE ÎNDRĂZNESC SĂ VORBEASCĂ
Director de cabinet al președintelui AFM, Moldoveanu asigură disciplina internă a rețelei prin metode brutale și intimidante. Foștii angajați descriu un climat de teroare implementat de aceasta, cu amenințări directe la adresa oricui îndrăznește să pună întrebări despre legalitatea practicilor.
Promovată ca și consilieră a vicepreședintelui cu atribuții de președinte Adrian Corbu, Moldoveanu a reușit să impună o cultură a terorii și a tăcerii, în care nimeni nu îndrăznește să se opună sistemului de fraudă și abuz.
SOȚII DOBRE: SISTEMUL DE ȘANTAJ ȘI PLÂNGERI PENALE FABRICATE
Laura Dobre, membră a comisiei de evaluare AFM, și soțul ei, Aurelian Dobre, director în AFM, au dezvoltat un sistem de teroare în rândul reciclatorilor din întreaga țară. Mecanismul era simplu dar eficient: reciclatorii care refuzau să plătească „taxele de protecție” se trezeau rapid cu controale neanunțate și plângeri penale abuzive.
Majoritatea acestor plângeri penale au fost ulterior clasate sau s-a decis neînceperea urmăririi penale, confirmând caracterul lor intimidant și nejustificat. Cuplul Dobre a extins acest sistem și la programul Casa Verde Fotovoltaice, solicitând „consultanță” de zeci de mii de euro pentru deblocarea plăților către instalatori.
IULIANA FECLISTOV ȘI SCHEMA ANAP: ELUDAREA JUSTIȚIEI
După ce adresa BNR a fost suspendată de instanță, Dan Suciu și colaboratorii săi au redirecționat atacul prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice, condusă de Iuliana Feclistov. În ianuarie 2025, BNR a emis o nouă adresă cu conținut practic identic celei suspendate, de data aceasta către ANAP.
Feclistov a emis prompt o „notificare” către toate autoritățile contractante, extinzând discriminarea în întreaga sferă a achizițiilor publice. Această manevră a vizat eludarea deciziei instanței, aplicând aceeași restricție ilegală sub o altă formă și prin intermediul unei alte instituții.
MIRCEA FECHET: PLÂNGERI PENALE FICTIVE ȘI INCOMPETENȚĂ REALĂ
Cu doar câteva zile înainte de lansarea programului Rabla pentru tractoare, ministrul Mediului, Mircea Fechet, anunța un demers juridic imposibil – că va depune plângere penală „împotriva celor care încearcă să înșele potențialii beneficiari”. Din punct de vedere legal, plângerile penale se pot depune doar pentru fapte deja săvârșite, nu pentru posibile infracțiuni viitoare.
Această „plângere preventivă” pentru „înșelăciune, fraudă informatică și perturbarea funcționării sistemelor informatice” sugera că ministrul pregătea deja terenul pentru justificarea eșecului programului. Invocarea „atacurilor cibernetice” după doar 30 de secunde de la lansarea programului confirmă această ipoteză.
FAMILIILE ROMÂNEȘTI: VICTIMELE REALE ALE SISTEMULUI CORUPT
În spatele cifrelor și scandalurilor se află sute de mii de români care suferă direct consecințele acestui sistem fraudulos. Aproximativ 300 de instalatori au fost excluși abuziv din programul Casa Verde, mulți fiind în pragul falimentului. Peste 30.000 de beneficiari au rămas fără sistemele fotovoltaice promise sau le-au plătit din buzunar.
Acum, mii de fermieri români care contau pe programul Rabla pentru tractoare se văd nevoiți să continue lucrul cu utilaje învechite și poluante, cu consecințe grave asupra agrigulturii țării, productivității și mediului. Pentru fiecare leu deturnat din fondurile AFM, există o familie românească care suferă consecințele directe.
