Autostrada Unirii: Proiectul care redefinește infrastructura montană
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a anunțat atribuirea tronsonului Ditrău-Grințieș, cel mai lung lot montan al Autostrăzii Unirii, unei asocieri de constructori din România și Bosnia. Cu o valoare de 6,14 miliarde lei (fără TVA), acest proiect promite să transforme peisajul infrastructurii rutiere din țară.
Detalii tehnice impresionante: Tuneluri și viaducte pe traseu
Lotul Ditrău-Grințieș, cu o lungime de 37,9 kilometri, include 19 tuneluri și 63 de poduri și viaducte, însumând 21 de kilometri, adică 57% din lungimea totală a traseului. Proiectarea și execuția vor dura 54 de luni, dintre care 14 luni sunt dedicate proiectării.
Constructorii și finanțarea: O colaborare internațională
Contractul a fost atribuit Asocierii SA&PE Construct, Tehnostrade, Euro Asfalt D.O.O și Spedition UMB. Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021-2027, subliniind angajamentul autorităților pentru dezvoltarea infrastructurii.
Conexiuni strategice și eficiență în execuție
Traseul include un nod rutier la Ditrău, conectând DN 12 în Harghita, și o conexiune estică cu lotul 2B Grințieș-Pipirig din județul Neamț. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a lăudat eficiența echipei, subliniind importanța unei analize riguroase pentru succesul proiectului.
Un pas înainte pentru Autostrada Unirii
Acest tronson reprezintă doar o parte din eforturile continue pentru finalizarea Autostrăzii Unirii. Recent, CNIR a atribuit și contractul pentru lotul 1C Sărățeni-Joseni, demonstrând un ritm accelerat în implementarea proiectelor majore.
Impactul asupra regiunilor Harghita și Neamț
Proiectul va aduce beneficii semnificative pentru județele Harghita și Neamț, facilitând mobilitatea și dezvoltarea economică. Conexiunile rutiere moderne vor sprijini atât transportul local, cât și cel național, contribuind la creșterea competitivității regiunii.
Un exemplu de profesionalism și viziune
Declarațiile oficialilor subliniază angajamentul pentru calitate și eficiență. Proiectele bine pregătite devin un standard pentru CNIR, reflectând o schimbare pozitivă în abordarea infrastructurii rutiere din România.