Controversele alegerilor prezidențiale: cine spune adevărul?
La mai bine de două luni de la anularea alegerilor prezidențiale, scena politică din România este zguduită de contradicții între instituțiile cheie ale statului. Subiectul central? Atacurile cibernetice care ar fi influențat procesul electoral. În timp ce Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) susțin că integritatea datelor nu a fost afectată, Serviciul Român de Informații (SRI) afirmă contrariul, invocând peste 85.000 de atacuri cibernetice.
STS și AEP: „Alegerile nu au fost compromise”
Potrivit STS și AEP, presupusele atacuri cibernetice nu au avut niciun impact asupra procesului electoral. Cele două instituții au declarat că datele alegătorilor au rămas intacte, iar integritatea procesului electoral nu a fost pusă în pericol. Această poziție contrazice direct argumentele care au dus la anularea alegerilor de către Curtea Constituțională a României (CCR).
SRI: „Atacurile cibernetice au fost reale și masive”
De cealaltă parte, SRI susține că atacurile cibernetice au fost nu doar reale, ci și masive, având ca scop extragerea datelor alegătorilor. Aceste informații ar fi fost prezentate Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și ar fi stat la baza deciziei CCR de a anula alegerile. Totuși, lipsa unei investigații comune între cele trei instituții ridică semne de întrebare asupra veridicității acestor afirmații.
CCR și decizia controversată
Decizia CCR de a anula alegerile rămâne învăluită în mister. Argumentele solide care să justifice această hotărâre nu au fost încă prezentate publicului. În plus, contradicțiile dintre instituțiile implicate nu fac decât să alimenteze suspiciunile și să adâncească criza de încredere în sistemul electoral românesc.
Un proces electoral sub semnul întrebării
În lipsa unor explicații clare și coerente, întrebările legate de anularea alegerilor continuă să planeze. Cine are dreptate? STS și AEP, care susțin că procesul electoral a fost corect, sau SRI, care avertizează asupra unui atac cibernetic masiv? Până când aceste întrebări nu vor primi răspunsuri concrete, incertitudinea va persista, iar încrederea cetățenilor în instituțiile statului va fi grav afectată.